DESPRE PROIECT
Suntem pescari de răpitori, spinning-ari, manivelişti sau cum vrei să ne spui. Pescuim din pasiune şi nu e importantă cantitatea ci calitatea. 100 de ştiuci luate la momeală vie nu se compară cu una la artificială. În asta constă măiestria ta, să dai viaţă bucăţii ăleia de tablă, plastic sau lemn, să o faci să pară vie, rănită, să păcăleşti răpitprul. Peştele răpitor este un partener, nu o victimă. Nu mai pescuim de foame, ci doar pentru recreere, pentru relaxare. Ai prins ideea?
Copyright A.N.T.R.E.C. TULCEA
Conţinutul acestui material nu reptrezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene şi a Guvernului României
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro
 
ŞTIUCA-SURPRIZĂ

     M-am înarmat cu trei scule, două de fund şi una de pană şi gata eram deja la pescuit. Mi-am nădit locul, mi-am băut cafeaua şi hai la treabă.
     Mi-am încărcat lansetele de fund cu buchet de râme, le-am lansat după care m-am apucat de prins caras la pană. Să fi prins câteva kg de caras, când am găsit jumătate de ştiulete de porumb în lapte probabil aruncat de un pescar care pescuise în zonă.
     Mi-am zis că nu ar fi rău să încerc şi la boabă de porumb şi am scos una din lansetele de fund, am încărcat şi lansez din nou. Neavând ochelari de soare, o singură rază mi-a fost deajuns ca să lansez direct în buza stufului.
     Îmi luasem adio de la cârlige că nu m-am gândit că aş mai putea recupera. Îmi părea rău după ele, că le primisem cadou. Am tras totuşi de fir şi după un minim efort s-a desgăţat.
     Bucuros, m-am grăbit să-i pun semnal, că mă gândeam că nu au sărit toate boabele.
     Fixând semnalul, firul meu se deplasa spre dreapta şi spre surprinde-rea mea, când mai aveam cam 30 de metri de recupe-rat am văzut o ditamai ştiuca care venea pe deasupra.
     Începuseră să-mi cam tremure genunchii, dar cu ceva noroc am reuşit să o văd la mine în juvelnic şi aşa am prins cea mai mare ştiucă din cariera mea de pescar, 6,7 kg.
De ce este Delta Dunării atât de deosebită? Pentru că: e cel mai nou pământ din Europa (creşte cu 40 m de pământ în fiecare an); • e a două deltă că mărime din Europa (cea a Volgăi deţine primul loc) şi ocupă locul 23 în lume; • e a treia că importanţă ecologică din cele 300 de rezervaţii naturale din lume, după Insulele Galapagos şi Marea Barieră de Corali; • e o zonă foarte productivă, generând o diversitate de resurse biologice; • e una dintre cele mai mari şi compacte zone de stuf din lume (240.000 ha); • e locul cu cea mai bogată faună ornitolo-gică din lume (aproximativ 325 specii); • e o combinaţie de ecosisteme şi ecotonuri naturale şi artificiale, cum sunt apă potabilă, apă de mare, ecotonuri terestre, apă curgătoare şi stătătoare, mlaştine, zone uşor inundate, diguri, terenuri de regenerare pentru agricultură, piscicultură, păduri; în Delta Dunării se află insule de păduri vechi cu vegetaţie subtropicală rară pentru aceste zone ale lumii, la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord; • e cea mai importantă zonă umedă din sud-estul Europei, cu rol însemnat în reciclarea apei în regiune şi în lume; • e o zonă cu o mare biodiversitate - o multitudine de insecte, păsări şi peşti - şi un loc de întâlnire al păsărilor călătoare; • este locul în care se găsesc specii de păsări foarte rare şi pe cale de dispariţie.
Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin fondul European pentru Dezvoltare Regională
<